PSD vrea control suplimentar asupra fondurilor europene pentru agricultura. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratie Publice, condus de Liviu Dragnea, este propus drept organism intermediar pentru fondurile europene de dezvoltare rurala gestionate de Ministerul Agriculturii.

Propunerea face parte din ‘Acordul de parteneriat al Romaniei pentru perioada 2014-2020 – al doilea proiect”, inaintat luna aceasta de guvernul roman catre oficialii de la Bruxelles.

Ministerul condus de Liviu Dragnea ar urma sa preia, ca organism intermediar, o serie de competente si prerogative de la Autoritatile de Management pentru programele operationale din mai multe domenii prin care Romania atrage banii europeni, inclusiv din agricultura. Astfel, organismele intermediare sunt institutii cu mare influenta, ele urmand sa se

agreement

ocupe inclusiv de interventiile teritoriale integrate (ITI), de evaluarea si aprobarea proiectelor, de distribuirea banilor catre beneficiari.

Culmea este ca aceasta a doua versiune a acordului nu vine cu nici o modificare dupa dialogul initial prin care serviciile Comisiei Europene au formulat critici fata de primul draft al acestui parteneriat. Practic, in Decembrie 2013, Comisia Europeana a cerut Guvernului Romaniei clarificari privind interventia Ministerului Dezvoltarii ca organism intermediar in absorbtia fondurilor agricole. Dar in loc sa le ofere, guvernul nu a facut altceva decat sa pastreze prevederile initiale, precum si interpunerea Ministerului Dezvoltarii in agricultura, riscand astfel tergiversarea semnarii acordului si intarzierea fondurilor europene.

Fata de perioada 2007-2013, si Ministerul Fondurilor Europene va avea puteri sporite in 2014-2020, urmand sa coordoneze implementarea acorului de parteneriat, inclusiv pentru fondurile din agricultura. Si aceasta in conditiile in care tara noastra s-a confruntat cu reale probleme in absortia fondurilor europene tocmai din cauza birocratiei excesive, cat si a multitudinii de aprobari si documente dupa care beneficiarii au fost nevoiti sa alerge in toti acesti ani.

Surse: hotnews.ro; gov.ro

Caravana fondurilor europene

Dragi sateni,

D20aca doriti sa aflati mai multe despre fondurile europene, Ministerul Agriculturii, prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala, organizeaza o `Caravana  de Informare` care va merge din sat in sat, va oferi mai multe informatii despre fondurile disponibile si va putea raspunde intrebarilor dumneavoastra. Programul caravanei, pentru saptamana care vine, este urmatorul:

2013-04-14

Curtea – Timis
Tomeşti – Timis
Brădeni – Sibiu
Iacobeni – Sibiu

2013-04-15

Vatra Moldoviţei – Suceava
Moldoviţa – Suceava
Bogdăniţa – Vaslui
Alexandru Vlăhuţă – Vaslui
Bordeşti – Vrancea
Dragosloveni – Vrancea
Independenţa – Constanta
Deleni – Constanta
Malu cu Flori – Dambovita
Pucheni – Dambovita
Bistreţu – Dolj
Negoiu – Dolj
Fizeşu Gherlii – Cluj
Gherla – Cluj
Chişineu Criş – Arad
Sintea Mare – Arad
Vârfurile – Arad
Hălmăgel – Arad
Dognecea – Caras-Severin
Doclin – Caras-Severin
Şpring – Alba
Miercurea Sibiului – Sibiu
Şoarş – Brasov
Cincu – Brasov
Onceşti – Maramures
Bârsana – Maramures
Priboieni – Arges
Bogaţi – Arges
Cozmeni – Harghita
Sânmartin – Harghita

2013-04-16

Crucea – Suceava
Broşteni – Suceava
Stănişeşti – Bacau
Răchitoasa – Bacau
Valea Teilor – Tulcea
Izvoarele – Tulcea
Ion Corvin – Constanta
Adamclisi – Constanta
Breaza – Prahova
Şotrile – Prahova
Borăscu – Gorj
Dumbrava de Jos – Mehedinti
Izvoru Crişului – Cluj
Huedin – Cluj
Santău – Satu Mare
Căuaş – Satu Mare
Băuţar – Caras-Severin
Rusca Montană – Caras-Severin
Târnova – Caras-Severin
Voila – Brasov
Lisa – Brasov
Vadu Izei – Maramures
Bocicoiu Mare – Maramures
Zgripceşti – Arges
Dobreşti – Arges
Sînsimion – Harghita
Sântimbru – Harghita
Cristian – Brasov
Râşnov – Brasov

Mai multe detalii: http://www.caravanapndr.ro

La Mulți Ani!

De ziua națională, le urăm La Mulți Ani tuturor românilor din interiorul și din afara granițelor țării. Dar și maghiarilor, germanilor, macedonilor, evreilor, arabilor si tuturor celorlalte naționalități și etnii care trăiesc pe pământ românesc!

Halloween – o sărbătoare controversată

Asociată deseori cu kitch-ul și plasată în rândul sărbătorilor de import (de la americani), Haloween-ul îi împarte pe români în două părți – cei care o blamează și îi contesta originalitatea, și cei care sunt curioși să o trăiască, sau chiar se pregătesc entuziaști să o întâmpine.

Puțini știu că această sărbătoare are origini europene – mai precis scoțiene și irlandeze – și își trage sevele din credința creștină, păstrând, totodată, certe trasături păgâne.

Originea sa pornește de la Samhain, festival celtic ce obișnuia să celebreze în Tara Galilor, in secolul 9, sfârșitul recoltei și începutul iernii. Sărbătoarea se ținea în jurul datei de 1 Noiembrie (Anul Nou celtic), dată care marca în calendarul creștin al popoarelor din vestul Europei Ziua Tuturor Sfinților (All Saints’ Day).  În zilele premergătoare Samhain-ului coborau turmele de la locurile de pășunat, se făceau focuri și se sacrificau animale, iar recolta  se punea la păstrare pentru iarnă.

În tradiția celtică Samhain-ul era de asemenea privit ca o perioadă în care porțile către lumea cealaltă se deschideau. Cerul și pământul nu mai erau delimitate iar sufletele celor morți (bune sau rele) coborau în lumea viilor pentru a-și vizita casele.

Tot de la Samhain vine și obiceiul purtării costumelor, larg răspandit în Irlanda, zona muntoasă din Scoția și parte din Țara Galilor. Oamenii se deghizau în personaje din legende, în zâne, cavaleri sau animale și mergeau din poartă în poartă pentru a colecta dulciuri, fructe și alte merinde. Se spunea ca aduce noroc și protejează familiile celor care îi primeau pe colindători și le ofereau bunătăți. Felinare din gulii sau dovleac erau atârnate la ferestrele caselor sau purtate de grupurile de colindători din casă în casă.

Din secolul 9 și până la 1900, vechiul Samhain a devenit aproape sinonim cu Ziua Tuturor Sfinților – All Saints Day sau, mai degraba All Hallows Day. De aici și denumirea All Hallows Eve (ajunul Zilei Sfintilor), din care a derivat in timp cunoscutul Hallowe’en.

În mod curios, în publicațiile americane din secolele 18 și 19 nu se menționează nimic despre această sărbătoare. Cel mai probabil, populația puritană din Noua Anglie fie se opunea, fie nu avea cunostință de existența Halloween-ului. Abia în a doua parte a secolului 19, odata cu marea migrație a irlandezilor și a scoțienilor către Statele Unite, Halloween-ul a devenit cunoscut și pe pământ american. Treptat, a fost asimilat de majoritatea populației iar începând cu secolul 20, celebrat pe întreg teritoriul SUA. Iar de aici știm ce a urmat. Ca orice sărbătoare americană (deci intens promovată), și Haloween-ul a devenit cunoscut – iubit sau urât – pe întreg mapamondul.

Deși poate prea comercial, ușor exagerat și criticat de cei care țin la tradițiile românești, nu putem să nu remarcăm trasăturile ‚ascunse’ pe care Halloween-ul le împarte cu multe dintre obiceiurile spațiului est-european, deci și cel românesc, definind totodată o anumită unitate a spiritualității premergătoare creștinismului în Europa:

–          jocul maștilor (precum ”Capra”, ”Ursul” sau ”Căiuții” la români, obiceiuri cu influențe vechi, pagâne) – practicat mai ales în timpul sărbătorilor de iarnă, este de asemenea asociat cu ideea de deschidere a cerului fiind, la origine, un ceremonial grav, un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale pentru păstori și succesul recoltelor

–          Focul lui Sumedru – sărbătoare cu un pronuntat caracter funerar care se ține și astăzi în satele din zona Rucar-Bran de Sfantul Dumitru (26 octombrie). Rădăcinile acestui obicei sunt precreștine, obiceiul marcând ritualul morții și al renașterii, prin incinerare. Focului lui Sumedru se desfășoară conform unui scenariu al morții și renașterii anuale a unei divinități fitomorfe, un ceremonial ce cuprinde moartea violentă a zeului îmbătrânit la sfarșit de an prin tăierea unui arbore din pădure, urmată de renașterea acestuia prin incinerare, în noaptea de 25 – 26 octombrie. Cenușa, cărbunii aprinși și alte resturi din rugul funerar sunt luate de săteni pentru a fertiliza grădinile și livezile.

–          sărbătoarea recoltei – are loc în preajma Sfântului Dumitru, zi ce marchează practic sfârșitul recoltei și începutul iernii. Este respectată și astăzi, în mod oarecum diferit de la sat la oraș. Dacă în zona rurală predomină încă tradițiile folclorice și se organizează târguri cu bunătăți, în marile orașe, produsele recoltei sunt expuse la marile târguri de agricultură și saloanele de vinuri.

Mai mulți bani europeni în agricultură

Agricultura românească va beneficia de noi fonduri europene. Este vorba de suma de 50 de milioane de euro alocate pentru prima împădurire a terenurilor agricole. Fermierii îşi pot depune proiectele până pe 29 octombrie la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

In totalitate, fondurile nerambursabile alocate pentru această măsură sunt de peste 269 milioane de euro şi vor putea fi utilizate până în 2013.

Tot în luna octombrie are loc sesiunea pentru depunerea proiectelor de finanţare pentru modernizarea exploataţiilor agricole. Banii alocati de Uniunea Europeana prin intermediul APIA se ridică la 100 de milioane de euro.

Veștile bune nu se opresc aici. Pe viitor, incepând din 2014 mai exact, finanțarea europeană in domeniul agriculturii va crește cu aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Ne-am apucat de cules!

Avem prune proaspete pentru magiun delicios si mere din trei soiuri, culese cu multa grija.

CONTACT:

0722.73.19.59 (prune)

0722.35.17.89 (mere)

La telefon va raspundem imediat, dar ne puteti scrie si la adresa: livada.pruni@gmail.com

Noi ajutoare de stat pentru producătorii agricoli

 

Guvernului a adoptat ajutoarele de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru anul 2010  şi suma totală acordată fiecărei forme de ajutor de stat,  astfel:
1. ajutor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării pasărilor  si porcinelor
Pentru creşterea performanţei în sistemul de creştere al păsărilor şi porcinelor, crescătorii de porcine şi de păsări trebuie susţinuţi financiar în continuare prin ajutoare de stat, acordate în condiţiile prevăzute de legislaţia Uniunii Europene. Aceasta va conduce la dezvoltarea unor exploataţii viabile, eficiente şi moderne, capabile sa asigure competitivitate pe piaţa interna şi externa, condiţii de calitate controlată, precum şi dezvoltarea economiei rurale.
2. ajutor de stat pentru sectorul creşterii animalelor în vederea acoperirii costurilor legate de colectarea si transportul cadavrelor de animale
Ajutorul de stat se acorda sub formă de servicii subvenţionate in procent de până la 100%, producătorilor agricoli organizaţi în microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole,  care au încheiat contract de prestări servicii cu o unitate autorizată in conditiile legislatiei in vigoare să desfăşoare activitatea de procesare/incinerare/co-incinerare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
3. ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură, acordat sub forma de rambursare, ca diferenţă dintre acciza standard şi cea redusă.
4. ajutor de stat pentru plata primelor de asigurare, pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli şi pentru încurajarea acestora să asigure culturile agricole, animalele, păsările şi familiile de albine. Ajutorul de stat se acordă întreprinderilor mici şi mijlocii pentru plata primelor de asigurare conform contractelor  de asigurare încheiate  cu societăţile de asigurare-reasigurare.

Beneficiarii măsurilor 1, 3 si 4 sunt:
– producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, Registrul naţional al exploataţiilor, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare în scopul obţinerii producţiei agricole;

Beneficiarii masurii de la punctul 2 sunt:
Microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sectorul creşterii animalelor, respectiv unităţile de producţie în care sunt ţinute, deţinute sau îngrijite animale de către producătorul agricol, înregistrate la direcţia judeţeană sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol, în scopul obţinerii producţiei.

NOTĂ:
Actul normativ stabileşte sumele alocate de la bugetul de stat, atât pentru cele 3 (trei) forme de sprijin stabilite prin proiectele de acte normative prezentate în şedinţa de Guvern din 21 iulie 2010, cât şi pentru alte 2 (două) forme de sprijin – una anterior aprobată de Guvern, respectiv motorina utilizată în agricultură, şi una aflată în proces de aprobare, respectiv transportul cadavrelor de animale.

Formele  de sprijin aprobate pana in prezent care se acordă producătorilor agricoli  pentru anul 2010 şi sumele totale alocate

Forma de sprijin Suma alocată
Ajutoare de stat  (din bugetul national)  
Realizarea angajamentelor asumate în favoarea bunăstării păsărilor 62.485.000 lei
Realizarea angajamentelor asumate în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor 62.474.000 lei
Plata primelor de asigurare 22.000.000 lei
Ajutoare pentru sectorul creşterii animalelor – pentru colectarea si transportul cadavrelor de animale 1.334.000 lei
Ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură 215.000.000 lei
Total ajutoare de stat 425.047.000 lei
Forme de sprijin din fonduri europene (FEGA)  
Pentru crescătorii de vaci de lapte ale căror exploataţii sunt deţinătoare de cote de lapte pentru livrare şi/sau vânzări directe şi sunt localizaţi în zone defavorizate din România 22.447.205 euro 
Plăţi anuale suplimentare pentru stimularea activităţii exploataţiilor în sistemul de agricultură ecologică aflate în perioada de conversie 3.098.000 euro 
Total fonduri europene 25.545.205 euro

 

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Previous Older Entries Next Newer Entries